Cele doua materiale pot fi combinate intr-o proteza totala, ceramica fiind deseori alegerea pentru dintii frontali. Trebui insa sa se respecte o regula simpla: dintii antagonisti trebuie sa fie realizati din acelasi material, asta pentru ca ceramica este mai rezistenta si poate abraza cu usurinta dintii acrilici si cei naturali in aceeasi masura.
• In trecut dintii din ceramica erau preferati datorita aspectului estetic superior, insa in ultimii ani au aparut generatii noi de biomateriale care au permis realizarea unor dinti acrilici foarte rezistenti. In privinta esteticii dintii acrilici sunt foarte asemanatori cu cei din ceramica, insa in mod traditional ceramica a ramas standardul de frumusete si durabilitate.
• Rezistenta la uzura este un avantaj al dintilor ceramici, iar protezele cu acest tip de dinti pastreaza aliniamentul si miscarile naturale ale maxilarului (ocluzia) pentru o perioada mai indelungata de timp. Dintii acrilici se pot toci si deveni mai scurti in timp, ceea ce poate duce si la dezechilibrarea ocluziei. Totodata, forta de masticatie este mai eficienta la dintii din ceramica.
• Exista insa si un alt dezavantaj pentru dintii de portelan: in cazul in care ocluzia este dezechilibrata datorita resorbtiei osoase, acestia transmit impactul fortei muscaturii catre marginea alveolara cu o intensitate mai mare decat dintii acrilici. Acest lucru poate avea ca rezultat lezarea crestei alveolare si accelerarea resorbtiei osoase. Prin urmare, pacientilor afectati de pierderea densitatii osoase le sunt recomandate protezele totale cu dinti acrilici.
• Spre deosebire de dintii acrilici, dintii de portelan nu pot fi lipiti chimic (prin bonding) de baza acrilica a protezei totale. Solutia este legarea acestora de baza protezei cu sarme trecute prin gauri speciale facute in dinte. In timp, dintii din ceramica au tendinta sa cada si, in plus, baza acrilica are tendinta de a retine lichide si mirosuri, scazandu-i astfel rezistenta.
• Dintii de portelan sunt mai predispusi la ciobire si fisurare sau fracturare, in comparatie cu dintii acrilici. La manevrarea protezei cu dinti ceramici este necesar un plus de precautie, deoarece portelanul este mult mai casant.
Dintii din material ceramic nu sunt recomandati pentru pacientii cu obiceiuri parafunctionale (ex. bruxism).
• Desi sunt rezistenti la patare, dintii acrilici contin fisuri microscopice in care se pot adaposti bacterii. Acestea nu pot fi indepartate prin simplul periaj sau pastrarea protezei in solutie dezinfectanta peste noapte.
• Se pare ca dintii de portelan sunt mai zgomotosi. In timpul mestecatului acestia produc un sunet perceptibil si cateodata suparator. Materialul acrilic produce un zgomot inabusit.
• Dintii de portelan sunt mai rezistenti decat materialul acrilic din care este realizata baza protezei. Multi pacienti sunt satisfacuti de proteza daca dintii arata foarte bine si astfel ignora starea materialului asemanator cu gingia, ceea ce duce la aparitia unor probleme grave: leziuni ale tesuturilor moi, hiperplazie gingivala, resorbtie oasoasa avansata. De multe ori este util ca materialele protezei sa aiba aceeasi rezistenta la uzura.
• Daca un pacient a beneficiat de o proteza totala cu dinti din material ceramic si nu a inregistrat nicio problema, atunci la schimbarea protezei sunt recomandati tot dintii ceramici. Daca noua proteza va avea dinti acrilici, pacientul poate observa o reducere a eficientei fortei masticatorii.
