Extirparea vitala sau pulpectomia este procedura endodontica chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa dentara infectata – tratament mecanic. Procedura se realizeaza in special pentru dintii de lapte si reprezinta un prim pas in tratamentul endodontic sau in procedurile de apexificare.
Pulpectomia poate fi realizata si ca interventie de urgenta, atunci cand pacientul are dureri foarte mari, insa indiferent de situatie va trebui urmata de obturatia canalelor radiculare. Exceptie sunt cazurile de extirpare in pulpita purulenta sau pulpita cronica, fie nu se reuseste oprirea sangerarii pe canal.
Indicatii pentru pulpectomie – extirpare vitala
• esecul pulpotomiei la dintii permanenti adulti;
• pulpite ireversibile cu durere, la dinti permanenti tineri;
• dinti ce pot fi restaurati;
• pacient sanatos, cooperant.
Contraindicatii pentru pulpectomie – extirpare vitala
• dinti ce nu pot fi restaurati;
• pacient necooperant;
• pierderea de tesut osos este prea mare.
Procedura de extirpare vitala sau pulpectomie incepe cu anestezia locala si izolarea campului operator cu diga. Dupa ce pacientul este amortit, medicul va crea o cale de acces in coroana dintelui spre camera pulpara, indepartand materialele restaurative vechi sau tesutul dentar.
Dupa reperarea canalelor radiculare se indeparteaza tesutul pulpar infectat sau mort, cu ajutorul acelor endodontice. Tratamentul mecanic se efectueaza cu blandete si asociat cu irigatii antiseptice (ser fiziologic, apa distilata sau apa salina) pentru a evita liminarea excesiva de dentina si patrunderea acelor endodontice dincolo de apex. Apoi va opri sangerarea.
Tratamentul se incheie cu obturarea canalelor cu un material biocompatibil, care previne reinfectarea, precum si diverse proceduri de reconstructie coronare, dupa caz. Succesul procedurii de extirpare vitala se reflecta in disparitia durerii sau a mobilitatii dintelui, iar la copii continuarea cresterii radacinii si inchiderea apexului.
Pulpectomia partiala presupune indepartarea pulpei coronare si a unei parti din pulpa radiculara, pastrandu-se un segment viu de 6 – 8 mm in varful radacinii. Canalele eliberate se obtureaza cu substante biostimulatoare cu hidroxid de calciu si cu o obturatie provizorie, apoi, dupa inchiderea apexului, se reintervine cu o pulpectomie totala si cu obturatia de canal definitiva.
Singura alternativa la procedura de pulpectomie este extractia dentara, insa locul ramas liber va produce migrarea dintilor adiacenti. Optiunile de inlocuire a dintilor lipsa – implant dentar sau punte dentara – sunt fie mult mai costisitoare, fie necesita sacrificarea dintilor alaturati sanatosi.