Gangrena pulpara reprezinta infectarea si descompunerea pulpei sub influenta bacteriilor de putrefactie, iar necroza pulpara reprezinta mortificarea pulpei in conditia absentei germenilor patogeni, sub actiunea unor agenti fizico-chimici agresivi. In aceste cazuri simptomele sunt aproape absente, tocmai din acest motiv existand pericolul agravarii afectiunii.
Necroza pulpei apare in momentul in care este intrerupt aportul sanguin si poate fi favorizata de unele afectiuni precum hipertensiune arteriala, diabet zaharat, viroze, ateroscleroza, insuficienta renala sau tromboze arteriale, precum si de factori externi: traumatisme dentare sau procedee stomatologice de inducere chimica a necrozei pulpare – aplicarea locala a medicamentelor.
Un dinte cu pulpa necrozata isi poate modifica culoarea, capata un aspect mat si nu prezinta sensibilitate la factorii excitanti externi. Examenul bacteriologic este negativ. Necroza poate evolua spre fractura dintelui sau gangrena – infectare cu agenti patogeni, si din acest motiv este tratata la fel ca o gangrena.
Gangrena pulpara poate aparea in urma unui abces sau a unei carii netratate, ori ca o complicatie a necrozei si poate afecta pulpa dentara in intregime sau doar o parte a acesteia. Dintele cu gangrena simpla nu prezinta simptome evidente, doar posibil leziuni carioase profunde, discromie sau lipsa sensibilitatii. Evolutia bolii duce la fracturarea dintelui. In momentul in care infectia avanseaza spre varful radacinii se transforma in gangrena complicata – parodontita apicala acuta – si poate afecta chiar intregul organism.
Gangrena complicata se manifesta prin sensibilitate la presiune, evidentiere radiografica a infectiei si eventual miros fetid emanat de dintele cariat. Examenul bacteriologic este pozitiv.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare
Acesta consta in indepartarea pulpei necrozate sau infectate si controlarea infectiei prin tratament mecanic si medicamentos, incheindu-se cu obturarea canalelor radiculare si reconstructia coronara. Curatarea si dezinfectarea canalelor radiculare se realizeaza pe parcursul a 2 – 6 sedinte de tratament.
Pacientii copii sau tineri au dintii cu camera pulpara mult mai mare si foramenul apical este deschis; din acest motiv, inainte de obturarea definitiva a canalelor se va realiza o obturatie provizorie cu hidroxid de calciu, pentru a obtine cresterea radacinii si inchiderea foramenului apical – procedeu numit apexificare.
Apexificarea este un tratament de durata, ce necesita controale clinice si radiologice la intervale regulate de timp – prima data la 1 luna, apoi din 3 in 3 luni, pana cand se ajunge la rezultatul dorit. In acest timp dintele va fi obturat temporar. Cresterea radacinii si inchiderea apexului sunt promovate mai mult de indepartarea corecta a infectiei, decat de aplicarea hidroxidului de calciu.
• Eliminarea tesutului pulpar necrozat si infectat.
In cazul gangrenei complicate cu parodontita apicala acuta se efectueaza un tratament stomatologic de urgenta: drenajul endodontic pentru a elimina secretiile periapicale. Se creeaza accesul la camera pulpara indepartand obturatiile vechi sau leziunile carioase si tesutul dentar coronar.
Dupa indepartarea pulpei de la nivelul coroanei se efectueaza spalaturi antiseptice si se trece la extirparea pulpei din canale, cu ajutorul acelor endodontice. Se menajeaza tesuturile pulpare inca vii si parodontiul apical.
Se iriga canalele cu solutii saline, apa oxigenata sau hipoclorit de sodiu si se lasa camera pulpara deschisa timp de 24 – 48 de ore, protejand cavitatea cu o obturatie temporara.
• Tratamentul mecanic si medicamentos.
Tratamentul mecanic consta in desprinderea pulpei si a dentinei alterate de pe peretii canalului. Largirea canalelor se face doar la pacientii adulti, deoarece la tineri canalele sunt deja mari. Medicul trebuie sa aiba grija sa nu lezeze tesuturile apicale si periapicale vii, si totodata sa alterneze tratamentul mecanic cu irigatiile antiseptice neiritante.
Tratamentul medicamentos consta in uscarea canalelor si obturarea provizorie cu pasta de hidroxid de calciu.
La sedinta /sedintele urmatoare, la pacientii adulti se verifica lipsa infectiei, iar la pacientii tineri se verifica apxogeneza si apexificarea. Ultimul pas al tratamentului necrozei si gangrenei pulpare consta in obturarea definitiva a canalelor radiculare si refacerea coroanei dintelui cu obturatie sau coroana. Dupa tratament sunt necesare controale clinice si radiologice periodice, pentru a urmari evolutia dintelui tratat endodontic.